O mare importanţă în bucătărie o are arta de a orna mîncărurile. Elementele folosite pentru ornat pot fi diferite : măsline, lămîi, frunze de pătrunjel verde, morcov fiert, gogoşari şi castraveţi muraţi, aspic, albuş şi gălbenuş de ou fiert, unt, maioneză etc.

Culorile au o mare influenţă asupra poftei de mîncare, pe care o stimulează. Prezentarea mîncărurilor într-un mod plăcut a fost ridicată de marii bucătari la rangul de artă. La ornarea mîncărurilor pot fi folosite toate culorile, în afară de albastru.

Supele vor fi înviorate coloristic cu pătrunjel verde tocat presărat deasupra, ori cu crutoane de pîine prăjită.

Fripturile vor fi aşezate pe foi de salată, înconjurate de ciuperci, felii de roşii, castraveţi.

Legumele se aranjează după culori : morcovi lingă fasole verde, cartofi albi presăraţi cu verdeaţă şi chimen etc.

Ceapa, supranumită „rad’iul regimului vegetal” pentru substanţele pe care le conţine, este şi un excelent ingredient pentru decorarea mîncărurilor :

—   un flanc de solzişori (rondele) alternînd ceapă albă cu ceapă „roşie” poate garnisi fripturile, salatele de peşte, de cartofi, de tomate, de vinete, icrele. Pentru a obţine ceapa „roşie”, se trec solzişorii prin boia dulce de ardei :

—   solzişorii aşezaţi pe felii de salam, şuncă sau peşte umplut, dau o aromă plăcută ;

—   florile de ceapă sînt de un mare efect. Se taie cepe de mărimi •diferite în formă de floare, dinspre tijă spre creastă. Marginile sau vârfu­rile „petalelor-’ se pot înmuia în boia de ardei dulce ;

—   coşuleţe din ceapă se umplu cu diverse umpluturi (ouă, ciuperci, ihon, icre, maioneză, sos de roşii, capere, salată de boeuf etc).

Morcovul, pe lîngă marea lui valoare nutritivă, dă efecte coloristice deosebite :

—   cuiburile de morcovi se obţin astfel : se rad morcovi cruzi, se amestecă ru pătrunjel tocat şi maioneză, ori cu castraveciori muraţi. Din această compoziţie se fac „cuiburi” cu care se ornează un platou cu le­gume sau fripturi reci, ori se consumă separat, ca salată. în acest caz se asezonează cu lămîie şi chimen ;

—   spiralele din fîşii de morcov sînt uşor de făcut. Cu un cuţit bine ascuţit sau cu unul special de curăţat zarzavat, se taie felii subţiri, egale, care se rulează şi se prind apoi cu scobitori sau furculiţe speciale de aperitiv. Se folosesc la salate de crudităţi, la brînzeturi, mezeluri sau fripturi, gustări :

—   ineluşe de carote de 1-2-3 cm grosime se taie cu un cuţit dinţat am morcovi fierţi pe jumătate. Cu o palnie li se scoate miezul. Ineluşele se folosesc ca garnitură la cele mai diverse mîncăruri : chiftele, şniţele, fripturi etc. dar se pot umple şi cu mici rulouri ele şuncă, cu salată boeuf. Ele constituie singure un atrăgător aperitiv ;

—   feliile de morcov se pot transforma în flori, frunze, figurine. O condiţie : cuţitul trebuie să fie bine ascuţit. Se folosesc la supe, la garnisirea aspicului, a salatelor ;

—   din morcovi şi sfeclă roşie, din morcovi şi ridichi se pot „con­fecţiona” trandafiri. Cu acest buchet multicolor se decorează atrăgător platourile de peşte, brînzeturi, carnea rece.

Lamîia, bogată în săruri minerale şi vitamina C, are gustul plăcut şi răcoritor şi poate fi folosită cu mult succes ca element decorativ :

—   feliile de lămîie decojită se aşază peste peşte prăjit, şniţele, cotlete, presărîndu-se pătrunjel tocat. După anotimp, se pot pune dea­supra bucăţi de ardei gras, capacele de roşii, trandafiraşi din ridichi ;

—   se crestează lămaia cu cuţitul de zarzavat şi apoi se taie în felii orizontale care vor ieşi zimţate ;

—   coşuleţele de lămaie constituie un rafinament culinar pentru platouri cu gustări de peşte, mezeluri, salată. Ca să nu se răstoarne se fac cîte trei picioruşe din scobitori, se pun în păhărelele de la serviciul de ouă sau se taie capătul lămîii ;

—   din coaja unei jumătăţi de lămaie, se poate face o cupă pentru sosuri reci. Cînd se scoate miezul lămaii, se curăţă cît mai bine pieliţele

Ouăle pentru ornat se fierb tari. Astfel, se pun ouăle la fiert timp de 6 minute din momentul în care începe apa să clocotească. Se curăţă de coajă după ce s-au răcit. Se mai pot folosi pentru ornat albuş şi găl­benuş obţinute astfel:

- la oul crud  se desparte gălbenuşul de albuş ; două trei gălbenuşuri sau albuşuri se pun separat într-o crăticioară unsă şi se fierb la abur pînă se întăresc. Cînd se fierbe astfel gălbenuşul se desface întîi cu două-trei picături de apă, apoi se toarnă în crăticioară. Gălbenu­şurile sau albuşurile de ou fierte ca în cazul al doilea se taie în felii subţiri şi din ele se decupează flori, stele, semilune etc. Pentru flori se procedează .astfel : pentru mărgăritare : din foi de arpagic se taie tulpina ; din albuş de ou se taie rondele mici care se crestează pe o parte, se aşază lîngă tulpină, iar din pătrunjel verde se fac frunze ; pentru anemone petalele se fac din capete de albuş răscopt (ou fiert întreg), iar la mijloc se pune puţin gălbenuş răscopt tocat; pentru margarete petalele se fac din fîşii de albuş răscopt, iar mijlocul din gălbenuş. Pentru garnisit farfuria cu salată sau cu mezeluri, ouăle fierte întregi se taie felii rotunde cu un aparat special sau în sferturi cu un cuţit bine ascuţit.

Foile de salată verde se folosesc la garnisit întregi sau tăiate în formă de fîşii.

Ridichile de lună tăiate în diferite forme de flori se pot folosi la ornarea farfuriilor cu unt, cu mezeluri sau cu friptură. După felul cum se crestează cu cuţitul, se pot obţine formele dorite. Frunzele mari se rup, lăsîndu-se una-două frunzuliţe.

Castravetele murat sau crud se taie în felii rotunde, astfel ca să nu se dezlipească una de alta, se ia între degete şi făcînd să alunece feliile, ca la evantai, se formează coroniţe, potcoave etc. La fel se procedează dacă se taie castravetele în felii de-a lungul. Tot din castravete (ales mai mare) se pot face coşuleţe sau se obţine o tocătură.

Roşiile tăiate felioare rotunde sau sferturi şi presărate cu verdeaţă sau albuş tocat se pot folosi la ornarea platourilor în timpul verii. Ro­şiile golite de miez pot fi umplute cu salată rusească sau cu salată de vinete.